Milioane de vieţi ar putea fi salvate de un set revoluţionar de noi vaccinuri pentru o serie de afecţiuni, inclusiv pentru cancer. O importantă firmă farmaceutică a declarat pentru The Guardian că este încrezătoare că vaccinurile pentru cancer, boli cardiovasculare, boli autoimune şi alte afecţiuni vor fi gata până în 2030m scrie News.ro.
Studiile asupra acestor vaccinuri se dovedesc, de asemenea, „extrem de promiţătoare”, iar unii cercetători sunt de părere că progresul realizat timp de 15 ani a fost „accelerat” la 12 până la 18 luni datorită succesului vaccinului Covid.
Dr. Paul Burton, directorul medical al companiei farmaceutice Moderna, crede că firma sa va fi capabilă să ofere astfel de tratamente pentru „tot felul de boli” în doar cinci ani. Firma, care a creat un vaccin performant împotriva coronavirusului, dezvoltă vaccinuri împotriva cancerului care vizează diferite tipuri de tumori.
„Vom avea acel vaccin şi va fi foarte eficient, iar acesta va salva multe sute de mii, dacă nu milioane de vieţi. Cred că vom putea oferi vaccinuri personalizate împotriva cancerului, împotriva mai multor tipuri de tumori diferite, oamenilor din întreaga lume”, a declarat dr. Burton.
De asemenea, mai multe infecţii respiratorii ar putea fi acoperite printr-o singură injecţie – permiţând persoanelor vulnerabile să fie protejate împotriva Covid, gripei şi virusului sinciţial respirator (RSV) – în timp ce terapiile cu ARN mesager ar putea fi disponibile şi pentru boli rare pentru care nu există în prezent medicamente.
„Cred că vom avea terapii pe bază de ARNm pentru boli rare care până acum nu puteau fi tratate şi cred că, peste 10 ani, ne vom apropia de o lume în care vom putea identifica cu adevărat cauza genetică a unei boli şi, cu o simplitate relativă, vom putea edita şi repara boala folosind tehnologia bazată pe ARNm”, arată Burton.
CUM FUNCŢIONEAZĂ
Terapiile bazate pe ARNm funcţionează prin „învăţarea” celulelor cum să producă o proteină care declanşează răspunsul imunitar al organismului împotriva bolii.
Molecula ARNm instruieşte celulele să producă proteine. Prin injectarea unei forme sintetice, celulele pot pompa proteinele pe care dorim ca sistemul nostru imunitar să le atace. Un vaccin împotriva cancerului pe bază de ARNm ar alerta sistemul imunitar cu privire la un cancer care se dezvoltă deja în corpul unui pacient, astfel încât acesta să îl poată ataca şi distruge, fără a distruge celulele sănătoase.
Acest lucru implică identificarea fragmentelor de proteine de pe suprafaţa celulelor canceroase care nu sunt prezente pe celulele sănătoase – şi care sunt cele mai susceptibile de a declanşa un răspuns imunitar – şi apoi crearea unor bucăţi de ARNm care vor instrui organismul cu privire la modul în care să le fabrice.
În primul rând, medicii iau o biopsie din tumora unui pacient şi o trimit la un laborator, unde materialul său genetic este secvenţiat pentru a identifica mutaţiile care nu sunt prezente în celulele sănătoase.
Un algoritm de învăţare automată identifică apoi care dintre aceste mutaţii sunt responsabile de proliferarea cancerului. În timp, acesta învaţă, de asemenea, ce părţi ale proteinelor anormale pe care le codifică aceste mutaţii sunt cele mai susceptibile de a declanşa un răspuns imunitar. Apoi, ARNm pentru cei mai promiţători antigeni sunt produşi şi împachetaţi într-un vaccin personalizat.
„Cred că ceea ce am învăţat în ultimele luni este că, dacă aţi crezut vreodată că ARNm este doar pentru bolile infecţioase sau doar pentru Covid, dovezile de acum sunt că nu este deloc aşa. Poate fi aplicat în tot felul de domenii ale bolilor; suntem în domeniul cancerului, al bolilor infecţioase, al bolilor cardiovasculare, al bolilor autoimune, al bolilor rare. Avem studii în toate aceste domenii şi toate s-au dovedit extrem de promiţătoare”, asigură şeful Moderna.
PARTEA „BUNĂ” A PANDEMIEI
În ianuarie, Moderna a anunţat rezultatele unui studiu în fază avansată al vaccinului său experimental cu ARNm pentru RSV (virusul sinciţial respirator), sugerând că acesta a fost eficient în proporţie de 83,7% în prevenirea a cel puţin două simptome, cum ar fi tusea şi febra, la adulţii cu vârsta de 60 de ani şi peste. Pe baza acestor date, US Food and Drug Administration (FDA) a acordat vaccinului clasificarea de terapie inovatoare, ceea ce înseamnă că revizuirea sa pentru reglementare va fi accelerată.
În februarie, FDA a acordat aceeaşi clasificare vaccinului personalizat de la Moderna împotriva cancerului, pe baza rezultatelor recente obţinute la pacienţii cu melanom, un cancer de piele.
„Cred că a fost un ordin de mărime cu care pandemia a accelerat (această tehnologie). Ne-a permis, de asemenea, să mărim producţia, astfel încât am devenit extrem de buni la fabricarea rapidă a unor cantităţi mari de vaccin”, a reliefat Burton.
Pfizer a început, de asemenea, recrutarea pentru un studiu clinic în stadiu avansat asupra unui vaccin antigripal pe bază de ARNm şi are în vedere şi alte boli infecţioase, inclusiv Zona Zoster, în colaborare cu BioNTech. Un purtător de cuvânt al Pfizer a declarat: „Învăţămintele trase din procesul de dezvoltare a vaccinului Covid-19 au ajutatat abordarea noastră generală în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea ARNm, precum şi modul în care Pfizer desfăşoară activitatea de cercetare şi dezvoltare în sens mai larg. Am dobândit în doar un an cunoştinţe ştiinţifice pe care altfel le-am fi obiţinut într-un deceniu”.
Alte tehnologii de vaccinare au beneficiat, de asemenea, de pe urma pandemiei, inclusiv vaccinurile de ultimă generaţie pe bază de proteine, cum ar fi vaccinul Covid realizat de compania americană de biotehnologie Novavax. Vaccinul ajută sistemul imunitar să creadă că se confruntă cu un virus, astfel încât acesta să dea un răspuns mai puternic.
Dr. Filip Dubovsky, preşedintele departamentului de cercetare şi dezvoltare de la Novavax, a declarat: „A existat o accelerare masivă, nu doar a tehnologiilor tradiţionale de vaccinare, ci şi a celor noi, care nu au fost până acum omologate. Cu siguranţă, ARNm intră în această categorie, la fel ca şi vaccinul nostru”.
EXISTĂ UN RISC
Dar oamenii de ştiinţă avertizează, pe de altă parte, că progresul accelerat, care a crescut „cu un ordin de mărime” în ultimii trei ani, va fi irosit dacă nu se menţine un nivel ridicat de investiţii.
Profesorul Andrew Pollard, director al Oxford Vaccine Group şi preşedinte al Comitetului comun pentru vaccinare şi imunizare (JCVI) din Marea Britanie, a declarat: „Nu există nicio îndoială că există un interes mult mai mare pentru vaccinuri. Întrebarea cu adevărat importantă este: ce se va întâmpla de acum încolo?”.
Odată cu ameninţarea iminentă a unui conflict mai amplu în Europa, există riscul ca acest accent pe vaccinuri să se piardă, fără a se valorifica impulsul şi cunoştinţele tehnologice care au fost dobândite în timpul pandemiei. Pollard crede că aceasta ar fi o greşeală.
„Pandemiile reprezintă o ameninţare la fel de mare, dacă nu chiar mai mare, decât o ameninţare militară, deoarece ştim cu certitudine că ele se vor întâmpla, din punctul în care ne aflăm astăzi. Dar nu investim nici măcar suma care costă construirea unui submarin nuclear”, subliniază omul de ştiinţă.